April 28, 2014 iraducu 0Comment

Dintotdeauna i-am apreciat pe oamenii care stiu sa lupte pentru propria pozitie si care se tin cu dintii de dreptul lor.

Dar ce te faci  cu ei cand tu, le  argumentezi, explici dar ei tot nu renunta, nu accepta si nu accepta ca au pierdut, ca altcineva a fost mai bun. Mai mult incep sa latre precum un caine bland care latra doar cand este legat sau inchis intr-o curte. Ca un pechinez, mic si enervant care latra, latra si iar latra….dar doar atat.

Eu dintodeauna am fost critica cu mine, si daca am fost apreciata de cineva nu am stiut sa primesc laude, e adevarat perfectionismul nu este intodeauna constructiv dar de la a fii ca mine pana la a te crede cel mai bun cand nu esti….

Imi amintesc ca eram la scoala de soferi si imi povestea instructorul cum a venit o doamna cu fiul ei (fiul avand diverse disfunctii fizice si pshice), sa-l invete sa conduca. Este bine sa lupti cu conceptiile, cu regulile …dar de aici pana la a nu-ti cunoaste limitele, a cere imposibilul… mi se pare exagerat.  Mi se pare deja ca reactionezi ca un copil rasfatat.

Eu va apreciez ca luptati pentru “dreptul vostru” pentru opinia voastra dar inante sa aruncati cu pietre parerea mea este  sa analizati, sa vedeti si nu inainte de toate sa GANDITI !!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *